Autor interviu 163 – Silviu Bacuiani


Silviu Bacuiani

România, București

Vârsta 44

Silviu Bacuiani este de profesie polițist local, născut în Giurgiu, la distanță de 5 luni după cel mai mare cutremur care a zguduit România și crescut în București. A fost căsătorit timp de aproape 14 ani cu prima lui mare iubire, Florentina, mariaj din care, pe lângă amintiri, învățăminte și lecții de viață, a rămas cu cele mai de preț realizări ale unui om: doi copii, un băiat și o fată.
A fost atras dintotdeauna de fotografie și un mare iubitor de animale și natură. A păstrat tot timpul în minte și în suflet imaginea femeii ideale, așa cum o vedea el, și a căutat-o în aproape orice femeie pe care a întâlnit-o.

Titlul este un oximoron, pentru că cele două cuvinte, cele două substantive, se opun ca semnificații. „Sufletul” este un simbol al plenitudinii, în timp ce „buzunarul” este un săculeț, în care ținem adesea lucruri mici, de valoate redusă. În volumul de față, observăm mai întâi o iubire incurabilă, poetul se topește de dor, suferă, de aceea de multe ori l-am numit un „poet al iubirii”. Iubirea și natura sunt principalele teme pe care le întâlnim în acest volum. Toamna este personificată, între eul liric și toamnă s-a înfiripat o poveste frumoasă, toamna este umanizată, caldă și primitoare, lăcrimează, oferă sfaturi, vorbește despre iubire și tristețe, iar toate acestea nu oricum, ci ținându-l strâns de mână, semn al prieteniei și al loialității. Silviu B. cântă iubirea, dorința, singurătatea, durerea, dorul și natura, lirica bacuiană atrăgând prin profunzimea sentimentelor, versurile venind de undeva din adâncul sufletului, căci doar el știe să-și aștearnă „tăcut, în scris,/ Tot ceea ce îl doare sau ce simte,/ Pe al dorului etern manuscris”. „Cu sufletul în buzunar”, un volum sensibil și vrednic de admirat, izvorăște din sublim și este o lungă confesiune a unui om care tânjește după iubire.

Romelia:   CARE ESTE CEL MAI VALOROS SFAT CARE ȚI-A FOST DAT DESPRE ARTA SCRISULUI?

Silviu Bacuiani:   Ce sfat ar putea avea un impact mai puternic decât acela de a continua să scriu? Eram începător și novice în arta poeziei, abia ce reușisem să public online, pe lulu.com, colecția de poezii scrise de-a lungul unui an pentru o femeie de care mă îndrăgostisem. Se făceau destule glumițe pe seama mea atunci de către unii cunoscuți de pe facebook și nu s-a îngrămădit nimeni să îmi cumpere cartea! Alina, o fată pe care abia ce o cunoscusem, nu numai că m-a încurajat să continui să scriu că o fac bine și am potențial, dar mi-a și comandat cartea. Și următoarele două pe care le-am publicat. Gestul ei a reprezentat la acel moment un mare imbold și cel mai valoros sfat despre „arta scrisului”, acela de a continua să scriu dacă asta simt și asta îmi place.

Romelia:   CÂTE ORE PE ZI SCRII?

Silviu Bacuiani:   Nu am un orar zilnic pentru scris. Scriu de fiecare dată când sunt inspirat sau când simt nevoia. Pot dedica uneori și ore întregi unei singure poezii, mai ales în ultimul timp, de când datorită Cristinei Olteanu, o altă fată minunată pe care am cunoscut-o datorită poeziei, am început să iubesc măsura versurilor, de care nu țineam cont înainte. Așa că acum, pot pierde ore întregi tot numărând pe degete silabele și nelăsându-mă până nu iese totul perfect! 

Romelia:   CÂND SCRII O SCENA EMOȚIONALĂ SAU DIFICILĂ, CUM TE FACE SĂ TE SIMȚI?

Silviu Bacuiani:   Toate poeziile mele conțin „scene emoționale sau dificile”, cel puțin așa consider eu. Pentru că mereu am scris despre gândurile și sentimentele mele și știu că în acest fel ajung la oameni cu experiențe similare. Prin poezie îmi exprim până la urmă propriile emoții și asta îmi dă un sentiment de eliberare, o stare de bine că am putut exprima ceea ce am pe suflet. Am mai spus-o, nu îmi este întotdeauna ușor să îmi articulez gândurile, sentimentele sau trăirile cu cuvinte rostite. Scrisul îmi dă răgaz să îmi sortez emoțiile și să spun exact ce vreau să spun, fără a mă împiedica de propriile cuvinte. Și asta nu mă poate face să mă simt altfel decât bine, pentru că reușesc să transmit exact ceea ce îmi doresc și simt. Vezi tu, într-un fel, scriind, comunici cu alții, chiar dacă nimeni nu își dorește să comunice cu tine!

Romelia:   ÎN CINE AI ÎNCREDERE PENTRU CRITICA OBIECTIVĂ ȘI CONSTRUCTIVA A MUNCII TALE?

Silviu Bacuiani:   În acest moment, în Cristina Olteanu. Când vine vorba de o părere cu privire la scrierile mele, ea este prietena mea de suflet, „criticul” la care apelez de bună voie și silit de împrejurări. Am mare încredere în ea pentru critica obiectivă și constructivă a exprimării mele în versuri.

Romelia:   CÂT DE MULT TE-AI IMPLICAT ÎN SUBIECTUL SAU TEMA CĂRȚII TALE?

Silviu Bacuiani:   În orice proiect aș fi implicat, o fac din tot sufletul. La fel se întâmplă și atunci când scriu o poezie sau pregătesc o carte, un volum de poezii. Mă dedic total. În cazul fiecăruia dintre cele șase volume de poezii de până acum, implicarea a fost totală.

Romelia:   CE VALOARE CULTURALĂ VEZI ÎN SCRIS?

Silviu Bacuiani:   Consider că scrisul prosperă de-a lungul secolelor ca o cultură conservată, păstrată. Sprijinirea scrisului înseamnă așadar dezvoltarea unei culturi în societatea noastră.

Poezia de exemplu, este un mediu puternic care spune cititorilor de pretutindeni povești despre dragoste, pierderi și experiențe de viață cu un sens profund! Picturile rupestre, de exemplu, sunt unele dintre cele mai vechi exemple de poezie care au fost găsite și păstrate. Oamenii timpurii au creat de obicei aceste picturi pentru a ilustra povești spirituale sau ca o modalitate de a se conecta cu mediul lor. Astfel, cum spuneam, cultura a prosperat, prin scris, dintotdeauna și trebuie sprijinită să o facă și pe mai departe.

Romelia:   CARE AU FOST OBIECTIVUL ȘI INTENȚIILE TALE CU ACEASTĂ CARTE, ȘI CÂT DE BINE SIMȚI CĂ LE-AI REALIZAT?

Silviu Bacuiani:   „Cu sufletul în buzunar” este ultimul meu volum de poezii, ultima carte a mea, răspunsul se aplică la fel de bine însă atât și în cazul celor anterioare, cât și în cazul celor ulterioare. Obiectivul și intențiile mele? Doar să scriu, pentru că îmi place și îmi face bine. Habar n-am ce va ști lumea despre mine peste o sută de ani. Voi continua să scriu cât de multe poezii voi putea, ori de câte ori voi simți acest impuls, fără să îmi pun problema de cât de mult impact vor avea ele asupra celorlalți, dacă voi fi poate un „bestseller” clasic, o „vedetă” pe plan local sau doar un nume pe buzele urmașilor mei și un anonim, un „no name”, pentru publicul larg. Acesta este singurul meu obiectiv, unica mea intenție.

Romelia:   CE CREZI CĂ ÎȚI CARACTERIZEAZĂ CEL MAI BINE SCRIEREA?

Silviu Bacuiani:   Sinceritatea. Sufletul pe care îl pun în fiecare vers. Versurile poeziilor mele sunt cuvintele sufletului meu. Cuvinte care se strâng cu timpul, unul câte unul și se adună în strofe așezate de obicei pe patru rânduri. Când sunt fericit, trist, visător sau resemnat, scot din suflet câteva cuvinte și le transform în versuri. Versurile poeziilor mele nu sunt rezultatul „moralei” anumitor experiențe de viață ale mele, ci sunt scrise din chiar aceste experiențe în sine, lucruri care mi s-au întâmplat, mi-au lăsat o impresie sau mi-au influențat, mai mult sau mai puțin viața. Versurile poeziilor mele sunt despre oameni și despre impactul acestora asupra mea, sentimente sau trăiri născute în mine de interacțiunea cu aceștia.

Romelia:   CE TE INSPIRĂ?

Silviu Bacuiani:   Viața. Oamenii. Experiențele trăite. Natura.

Romelia:   AI UN LOC DE MUNCĂ SAU ÎȚI DEDICI TOT TIMPUL SCRISULUI? CÂTE ORE PE ZI SCRII?

Silviu Bacuiani:   Lucrez ca polițist local în București și chiar îmi place ceea ce implică această activitate. Am mai spus-o anterior, nu am un orar zilnic după care scriu, o fac atunci când simt nevoia sau mă simt inspirat!

Romelia:   CE PĂRERE AI DESPRE CĂRȚILE ELECTRONICE VS CĂRȚILE TIPĂRITE ȘI EDITURILE ALTERNATIVE VS CONVENȚIONALE/TRADIȚIONALE?

Silviu Bacuiani:   Sunt adeptul cărților tipărite, doar atunci simți că citești, când parcă simți și „mirosul” paginilor! Referitor la edituri, e un lucru bun faptul că ai de unde alege și că este mult mai ușor să îți poți publica o carte.

Romelia:   CARE CREZI CĂ ESTE VIITORUL CITITULUI ȘI AL SCRISULUI?

Silviu Bacuiani:   Referitor la scris, cred că omul va continua să scrie, să își exprime emoțiile, convingerile, sentimentele. Cât despre citit, cred că este o datorie  a noastră, a tuturor, să inoculăm această plăcere copiilor noștri, să îi ajutăm să se dezvolte.

Romelia:   CE SCOATE ÎN EVIDENȚĂ CARTEA TA ÎN COMPARAȚIE CU RESTUL DE GENUL ACESTA?

Silviu Bacuiani:   Nu știu dacă mai există un „restul” de genul acesta, pentru că această carte a mea e despre mine și despre ceea ce simt eu, este mai mult decât doar o carte de poezii!

Romelia:   LA CE PROIECTE LUCREZI ÎN PREZENT? CE INCLUD PLANURILE PENTRU PROIECTELE DE VIITOR?

Silviu Bacuiani:   Am aproape gata un volum cu poezii despre toamnă. Aștept doar ca prietena mea, Cristina Olteanu, să aibă răgazul necesar pentru a-i scrie prefața.

Mai intenționez ca anul acesta să public „Ograda cu gâște”, o serie de povestioare în versuri, în care personajele sunt animalele din curtea țăranului Ghiță, povestioare prin care, recunosc, satirizez anumite năravuri ale unor gâște…pardon, ale unor oameni din viața de zi cu zi, de care mă lovesc mai mult sau mai puțin. Ai ghicit, în rolurile principale sunt gâștele, ale căror vicii încerc poate să le îndrept. Mai îmi doresc și un volum cu poezii de Crăciun, sănătos să fiu, restul se fac!

Romelia:   DESCRIE-TE ÎN CÂTEVA CUVINTE/PROPOZIȚII. SPUNE-NE CEVA CE NU ȘTIM DESPRE TINE ȘI CEVA CE URĂȘTI DESPRE LUMEA CARE NE ÎNCONJOARĂ.

Silviu Bacuiani:   Cea mai dificilă parte, să te autocaracterizezi. Sunt un om simplu, care chiar iubește simplitatea. Iubesc natura și fotografia. Am spus într-o poezie, dacă vrei să mă cunoști, caută-mă în poeziile mele, acolo mă dezvălui total și mă las descoperit. Ceva ce nu știți despre mine? Mmm…păi, nu știu dacă să vă spun! Undeva în sufletul meu, mai cred încă în „până când moartea ne va despărți” și mai sper încă să îmi joc propriul rol în acest film, chiar dacă au fost câteva femei care s-au chinuit să mă convingă și aproape au reușit că aceasta nu este decât o utopie sau o poveste bună pentru versurile mele!

Link carte:

Cu sufletul în buzunar – Sentimente la purtător de Silviu Bacuiani

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.