Nu știu câți dintre voi veți reuși să citiți această carte până la capăt. Vă dau mai jos o scurtă idee despre cum ar fi…
Mâine vă voi da și un scurt text din partea horror.
Vă rog să îmi spuneți părerea voastră…

”Mă amăgesc, mă mint, mă dau cu capul de pereți, mă cert și mereu o iau de la capăt cu aceleasi greșeli și totuși aceeași dorință. Mă pierd, mă regăsesc, mă arunc la gunoi, mă iau de acolo și mă spăl, și totuși curată nu mă simt. Mă urasc, mă iubesc, mă vreau și totuși rămân uitată într-un colț, ca și când aș fi pedepsită. Iubesc, urăsc și detest totul în jurul meu, toate în același timp. Rup o bucățică din mine și dau la fiecare persoană care îmi iese în cale. Aș vrea să o cer înapoi, dar ce rost ar mai avea când a fost călcată în picioare? Am rupt atât de multe bucățele încât am rămas descoperită. Atât de descoperită încât nimeni nu mai vede nimic în mine. E ca și cum aș fi invizibilă. E ca și cum aș exista, dar în același timp nu exist.”